Corona

Traducere din Paul Celan, Gesammelte Werke in sieben Bänden, Sechster Band, Das Frühwerk (1938-1948), suhrkamp Verlag Frankfurt am Main 1989 Îmi mănâncă toamna frunza-i din mână: ne suntem prieteni.Decojim timpul afară din nuci și-l facem să treacă:Timpul se-ntoarce-napoi în găoace. În oglindă-i duminică,în vis se doarme,aievea gura grăiește. Ochiul meu urcă spre moliciunea iubiteine privimne…

Continue reading →

de-ntuneric

cândvade dorul tăurăscoleamprintre o miede cuvintenerostitedar văzutede ochii tăiși tot nu găseamunul potrivitcu care să tefi putut avea azibat aripi tăcutdar sfântpe pământnu pe acestape celălaltde-ntunericde lumină apusă te presimt pe tineca pe o noapteîn care mi-e fricăs-adorm să visezcăci în visnu pot să mă apărdoar să-mi aduc amintecum prin cele văiși păduritrecea tăcut o…

Continue reading →

Cum pot scăpa de surplusul de gândire?

traducere din Aglaja Veteranyi, Cuvinte în loc de mobilă, edition spoken script, Luzern 2018. Câteva ponturi pentru gânditul subțire. Puneți-vă peste noapte capul într-o baie de castraveți. Scoateți gândurile înmuiate și îndepărtați grăsimea de la suprafață. Pentru a scăpa de un kil de surplus de gândire trebuie să înmoi 6000-7000 de gânduri. Surplusul de gândire…

Continue reading →

becuri și lumânări

în anii de aici lumânărileau devenit indezirabilede când cu becutotul este la vederedoar noi nu în vremea regilorun capăt de lumânaresalva viețiîn vremea noastră e pusla căpătâiul mortuluiluminându-i moarteaarătându-i-o în anii de acoloîntr-o biserică de lemncând toaca batede vecernie și de înserarese aprind câteva lumânăriși se vegheazăse stă de pazăse stă neadormitîn rugăciune și-n psalmica…

Continue reading →

psalm fără rimă

în fața luminii m-am aşezatcu stângulși stauși-aștept să zic să spuno vorbă din carteamare a cuvintelor când te rogi nu poți să faci rimenici să te joci cu vorbelenici când iubeștiniciodată de când El și-a făcut trupul cuvânttoate cuvintele sunt la vedere să-mi mai fac puțin curajși iar s-aștept să trecprin deceniile astea fără dorsă…

Continue reading →

tabu

cerul era albastruprecum coralii din zanzibarși tradafirii miroseau a copilărieîn acel început de iarnăiar eu am rămas doar cu cerulși cu mirosul acum cândtu ai plecatnemărturisittabu mi-aș fi doritsă nu fi putut vorbidar vorbirea am învățat-o de la tine peste tot mor femei și bărbațipărinți și copiiși limba în tinea știut să spună atât de…

Continue reading →