traducere din Hilde Domin Trebuie să poți plecași totuși să fii ca un copacca și cum i-ar rămâne rădăcinile în pământca și cum coroana i-ar creșteși noi am rămâne pe locTrebuie să ne ținem respirațiapână când vântul se potoleșteși aerul străin începe să ne învăluiepână când jocul de lumini și umbrede verde și albastrune arată…
spätherbst in tübingen hier wird viel gesprochenda fängt ein kind zu reden anmit den händenund mit dem kopf der mutter alle dinge sollen benannt werdenein baum ein bach ein bauch mein hauch plötzlich da wird viel geschwiegenund hier viel gesprochen viel vielobwohl damals die dichterin sagtein der stille verliert sich das wort alles benanntbuchstabiertangekündigt gespalten…
dimineața devreme părerile strivesc ca niște picioare de elefant apăsate în ritm de muzică tribală pe inima ta o mamă ca și poetul nu poartă dresuri vorbele adunate sub chipul părerilor strivesc vulcanii rămân în continuare nestinși neîngrijiți emoțiile care nu se opresc care curg asupra ta ca o lavă îți îngroapă fantezia o mamă…
cântecul lebedei vremea rugăciunii nu a încetat cântecu-mi e doar demonizat de iubire de tine mă izbesc de statornicia-ți ca de-un zid crescut peste noapte până la cer gândul alunecă șerpuind spre tine la orice adiere de vânt nu mai am aer mi-e frică să merg mai departe am mâncat aguridă la sfatul celor mai…
crescendo actrița își lasă mâinile să cadă actrița are mâinile goale actrița are mâinile roșii actrița…nu mai are mâni actrița cântă și cortina se ridică actrița tace și măștile râd actrița suferă și măștile râd în continuare actrița cade și cortina se lasă măștile iau cina fericite în oraș actrița nu se mai poate privi…
drame moderne moartea începe de la brâu în jos în diaspora tricoloră s-a dus Eminescu s-a dus și Blaga și Nichita s-a dus Ionesco a fost furat cu tot cu scaune rinocerita a cuprins toate-ncheieturile cornul din frunte s-a transformat în balaur Rinocerii din Bihor balaurul bântuie luncile și pădurile Feți-Frumoșii și-au luat lumea-n cap…
delirul poetului mâna care nu mai vrea să scrie mâna care a trădat scrisul care trădează durerea care lovește prietenul care are privirea bolnavă a uitat mâna ca o aripă nu s-a mai înălțat Manuel Viola Composición din volumul: distopia. câtvea exerciții de înnebunit frumos Editura Limes, Cluj-Napoca
redefinire mă caut prin drumuri bătute de soare mai multe tuneluri decât cărări desluşite nu-mi închide gândurile de iubire colivia e pentru cei neîncrezători nu mă poţi împiedica nici destinul măcar el curge prin mine trece ca o furtună nebun şi sătul de mine sunt a nimănui nici măcar a mea şi totuşi cine mă…
două abisuri locuiesc în două abisuri fără culoare inima mi-e străină de mine mă vizitează corbi plumburii greul e prea dens ca zgura oraşului la amiaz` în abisul durerii locuiesc în casa melancoliei nimănui sunt prizonieră Silvia Suarez Abisal din volumul: distopia. câteva exerciții de înnebunit frumos Editura Limes, Cluj-Napoca
